La finalul primei săptămâni de grevă a profesorilor trebuie spuse câteva lucruri.
Primul este că România trebuie să-și plătească profesorii mai bine. Nu cu 60 la sută, dar este nevoie de o creștere treptată și consistentă. Cred că este un proiect național să redăm statul social firesc al acestei bresle. Meseria de profesor trebuie să redevină atractivă și importantă. Dacă nu înțelegi de ce, ești analfabet funcțional.
Această reformă se face cu mărirea bugetului acordat, nu prin cererea unei performanțe suplimentare acum și plată mai târziu. Noi, politicienii și societatea, le-am mai dat țeapă și în 2009 când o mărire de salariu de 50 la sută nu a mai fost pusă în practică. Atunci am aplaudat pentru că oricum muncesc puțin și fac meditații. Dacă vrem o nație mai competentă, ne trebuie profesori mai competenți.
Manevra încercată de PSD și PNL de a învrăjbi părinții cu profesorii a fost și rămâne mizerabilă. Este fix pe măsura unei clase politice care abundă de analfabeți funcțional, plagiatori, pile, amante, politruci și interlopi. Când a fost vorba despre fixarea acestora pe funcții, mărirea salariilor lor, stabilirea sinecurilor, nu au mai fost probleme.
De fapt, această armată de putori politice este cea care stă în calea reformei din educație. Ei nu pot fi îndepărtați din funcție, iar privilegiile și salariile lor nu pot fi atinse. Chiar lipsa de calitate și de pregătire profesională a acestor pile îi împiedică pe Ciucă, Ciolacu și Iohannis să găsească o soluție.
De altfel, soluția pe termen lung tocmai aceasta este. Împuținarea statului mafiot și redistribuirea resurselor către fix această zonă care aduce valoare adăugată României. Nu vor vrea să o pună în aplicare pentru că rezultatul va fi exact cel de care se tem cel mai tare: educație, gândire critică și scoaterea de la butoane. De asta trebuie siliți.
Pe termen mediu și scurt, România nu poate plăti majorări mari pentru profesori. Nici măcar mici. Tot ce poate să facă este să stabilească un calendar ferm de plată și satisfăcător.
La rându-le, profesorii trebuie să-și plătească taxele față de stat. Nu poți să ai doar cinci profesori care fac oficial meditații în Botoșani, de exemplu. Când vrei respect, îl acorzi. După care dumnealor trebuie să decidă ce fel de învățământ practică. Unul în care prețuiesc valoarea individuală și atunci vor face meditații sau altul în care nu vor lăsa niciun copil în urmă.
Doar așa putem ieși din ipocrizia ambelor părți.
Foto: Inquam
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
Intrebare: daca domnii si doamnele profesori si profesoare și-ar face treaba la catedra acolo unde sunt angajati oare ar mai fi nevoie de meditații?? Eu sunt de părere ca nu pentru ca si profesor si elev au nevoie de timp pt odihna pentru ca nu poți munci in neștire si sa ai și rezultate.Oare domniile lor nu vor un program de muncă ca toata lumea? simt neapărat nevoia de a lucra mai mult și atunci fac ce fac pe la școală iar ce trebuie fac la meditații pe bani… adică la serviciu sa zicem asa tragem mâța de coadă pe cativa lei si mai luăm câteva salarii pe meditații,dar asta se întâmpla doar dacă isi ocupa tot timpul ,daca predau materiile cheie sau de maxim interes și dacă se descurca ca nu toți fac meditații de calitate și își pierd clienții pe parcurs. Si mai apare o întrebare: in toți anii de pana acum de ce s-au complăcut in salariile alea mizerabile? vorbesc de cei care nu fac meditații adică personalul nedidactic , aveau alte surse de venit?și s-au evaporat,au reușit sa combine cam tot ce era pe la serviciu?