Sigur că ce-o să vă spun eu acum pare cam ciudat, după în ce multe părți ale țării au fost și mai sunt coduri portocalii de ploaie și vânt. Dar furtunile acestea ascund de fapt o nouă dramă pe care să o traversăm în acest an: în partea noastră de lume este cea mai mare secetă din ultimii 100 de ani. Și nu avem timp să ne mai uităm și la asta.

Toate datele arată că Europa Centrală și de Est are cele mai scăzute cantități de apă din ultima sută de ani. Un raport meteorologic spune că la Berlin, în aprilie,  a fost mai uscat ca în Sahara. Unul dintre meteorologii de top ai țării a declarat că în Sahara tot mai găsești 20 de litri de ploaie pe metru pătrat pe lună, dar la Berlin au fost zero. Asta vine după alți ani cu debite mici, 2018 și 2019. În Germania sunt deja focuri de vegetație, iar adâncimea medie a râului Elba este de 95 de centimetri, la jumătate din valoare obișnuită. Fermierii se pregătesc pentru un nou an prost. 

În Cehia, lucrurile stau și mai rău. E cea mai grea secetă din ultimii 500 de ani. Președintele țării, Milos Zeman, a numit situația chiar mai gravă decât coronavirusul. Și a cerut construirea mai multor rezervoare de apă. ”Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă,” spune unul dintre oficialii agricoli ai țării. 

În Ucraina, rezervele de apă sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani. Morarii și brutarii din țară au cerut limitarea exporturilor care s-au mărit cu 50 la sută luna trecută. Guvernul nu i-a ascultat. Bucureștiul a încercat ceva similar, dar blocada a durat doar trei zile. Explicațiile pentru instituirea ei și apoi ridicare interdicțiilor nici astăzi nu sunt clare. 

Ministrul Oros spune că interdicția a durat atât cât este necesar ca România să-și facă stocuri. Și că după recoltă se va proceda la fel. Cert este însă că producția de grâu din România, Ucraina și Polonia va ajunge la jumătate din ce se producea anul trecut. Iar asta va duce la pierderi financiare și scumpiri în lanț. 

Într-o conferință a Ziarului Financiar, participanții au estimat că unele ferme vor ajunge la pierderi de peste un milion de euro. În județul Constanța, din cele peste 500 de mii de hectare agricole, 300 de mii sunt compromise în proporție de 80-100 la sută. De altfel, potrivit ministrului agriculturii dezastrul măsoară peste un milion de hectare. Seceta îi va lovi și pe cei care lucrează în industria laptelui, supuși la un dublu stres. Nutrețurile costă mai mult, iar criza sanitară a dus deja la scumpiri la raft, dar magazinele le cer să dea prețurile mai jos. 

Toate astea se întâmplă laolaltă cu o criză economică și una sanitară. Și pentru prima oară în istoria generației noastre se vorbește de foamete fără ocolișuri. Nu este primul an de secetă și probabil că acest fenomen va fi o constantă a vieții noastre de acum încolo. Anul acesta ne bazăm pe rezervele mari ale omenirii care are, deocamdată, mai mult grâu decât am putea consuma. Nu putem estima ce se întâmplă însă pe un termen mediu, în doi sau trei ani de acum încolo. 

Agricultorii români i-au cerut ministrului un plan strategic de refacere a irigațiilor țării. România tremură, însă, economic din toate încheieturile și se împrumută ca să plătească facturile curente. Problema irigatiilor a apărut în anunțul de mari investiții făcut de ministrul Cîțu, dar pe ultimul loc, după autostrăzi și spitale. Dar deocamdată, plătim pentru toate greșelile ultimilor 30 de ani.

Photo by icon0.com from Pexels